șprițuitor
/ʃpri.ʦu.i'tor/Etimologie
Din a (se) șprițui + sufixul -tor.
Definiții
- aparat sau dispozitiv pentru aplicarea pe suprafața unor piese a vopselei sau a altor materiale adezive.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șprițuitor | șprițuitoare |
| genitiv-dativ | șprițuitorului | șprițuitoarelor |
| vocativ | șprițuitorule | șprițuitoarelor |
| articulat | șprițuitorul | șprițuitoarele |