șotron
/ʃoˈtron/Etimologie
Origine incertă, confer franceză chaudron („căldare”). Alternativ, din turcă otomană سطرنج (satranc, „model în carouri”), din persană شترنگ (šatrang), din persană medievală 𐭰𐭠𐭲𐭫𐭠𐭭𐭢 (cʾtlʾng /čatrang/, „șah”), din sanscrită चतुरङ्ग (caturaṅga, „patru părți ale unei armate: rege, elefanți, cai, infanterie”).
Definiții
- joc de copii în care jucătorii lovesc cu piciorul o pietricică, făcând-o să treacă printr-o serie de pătrate desenate pe pământ.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | șotron | șotroane |
| genitiv-dativ | șotronului | șotroanelor |
| vocativ | șotronule | șotroanelor |
| articulat | șotronul | șotroanele |