← înapoi la căutare

învrăjbitoare

/ɨn.vrəʒ.bi'to̯a.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din învrăjbitor.

Definiții

  1. persoană care seamănă vrajbă, dușmănie, care ațâță la ură.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînvrăjbitoareînvrăjbitoare
genitiv-dativînvrăjbitoareiînvrăjbitoarelor
vocativînvrăjbitoareoînvrăjbitoarelor
articulatînvrăjbitoareaînvrăjbitoarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică