← înapoi la căutare

învelitoare

/ɨn.ve.li'to̯a.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a înveli + sufixul -toare.

Definiții

  1. ceea ce servește la învelit; înveliș.
  2. (pop.) plapumă, cuvertură.
  3. copertă; hârtie, material plastic etc. cu care se acoperă o carte.
  4. țiglă, tablă etc. cu care se acoperă o clădire.
  5. (pop.) față de masă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînvelitoareînvelitori
genitiv-dativînvelitoriiînvelitorilor
vocativînvelitoareînvelitorilor
articulatînvelitoareaînvelitorile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică