întrerupe
/ɨn.tre'ru.pe/Etimologie
După între- + rupe (după franceză interrompre).
Definiții
- (v.tranz. și refl.) a (se) opri, a (se) suspenda temporar cursul, desfășurarea unei acțiuni, a unui lucru; a opri pe cineva sau a se opri în cursul unei lucrări, al unei activități; p. gener. a (se) opri, a (se) suspenda.
- (v.tranz.) a opri pe cineva în timp ce vorbește, a tăia vorba cuiva.
Exemple
- Au întrerupt lucrul în semn de protest.
- S-a întrerupt din mâncat.
- Scuză-mă că te întrerup.
- A întrerupt tăcerea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | întrerupea | întrerupeau |
Sinonime: 1: conteni, înceta, (se) opri, părăsi, suspenda, (înv.) se zăticni, 2: curma, (înv.) prerumpe, înceta, se opri, (fig.) se frânge
Antonime: continua, începe