← înapoi la căutare

însurăciune

substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a (se) însura + sufixul -ăciune.

Definiții

  1. (înv.) însurătoare.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînsurăciuneînsurăciuni
genitiv-dativînsurăciuniiînsurăciunilor
vocativînsurăciuneînsurăciunilor
articulatînsurăciuneaînsurăciunile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică