← înapoi la căutare

însufleți

/ɨn.su.fleˈʦi/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din în- + suflet.

Definiții

  1. (v.tranz.) a da viață.
  2. (v.tranz.) (fig.) a stimula, a da impuls, avânt.
  3. (v.refl.) a prinde viață; a se înviora, a se anima.
  4. (v.tranz.) (fig.) a preface ceva inert în ceva viu, dinamic.

Declinare

CazSingularPlural
verbînsuflețeaînsuflețeau

însuflețit

/ɨn.su.fleˈʦit/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a însufleți.

Definiții

  1. care trăiește; viu.
  2. plin de viață; animat, vioi.
  3. (adverbial) în mod avântat, cu căldură.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică