înmărmuri
/ɨn.mər'murʲ/Etimologie
Din în- + marmură.
Definiții
- (v.intranz. și tranz.) a rămâne sau a face să rămână încremenit de frică, de groază, de uimire; a înlemni, a încremeni, a împietri.
- (v.intranz. și tranz.) (în basme) a (se) transforma în piatră.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înmărmurea | înmărmureau |