înmănunchere
/ɨn.mə.nun'ke.re/Etimologie
Din a înmănunchea.
Definiții
- faptul de a (se) înmănunchea.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | înmănunchere | înmănuncheri |
| genitiv-dativ | înmănuncherii | înmănuncherilor |
| vocativ | înmănunchere | înmănuncherilor |
| articulat | înmănuncherea | înmănuncherile |