← înapoi la căutare

înmatriculare

/ɨn.ma.tri.ku'la.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a (se) înmatricula.

Definiții

  1. acțiunea de a (se) înmatricula; înscriere într-o matricolă.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativînmatriculareînmatriculări
genitiv-dativînmatriculăriiînmatriculărilor
vocativînmatriculareînmatriculărilor
articulatînmatriculareaînmatriculările

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică