înghiți

Etimologie

Din latină ingluttῑre.

Definiții

1. (v.tranz.) a face să treacă mâncarea, băutura etc. în stomac prin faringe și esofag; p. ext. a mânca, a devora.
2. (p. anal.) a trage în plămâni, a inhala adânc aer, fum etc.
3. (fig.) (despre pământ, apă etc.) a face să dispară ceva (cuprinzând în sine); a cuprinde, a învălui din toate părțile.
4. a se îmbiba de un lichid; a absorbi.
5. a citi repede și cu lăcomie o carte, un text scris.
6. a răbda, a îndura fără ripostă o necuviință, o insultă etc.
7. a omite cuvinte sau silabe (din cauza unui defect de vorbire).
8. a nu spune ce ar fi vrut să spună, a se abține de a spune ceva.
9. forma de persoana a II-a singular la prezent pentru înghiți.
10. forma de persoana a II-a singular la conjunctiv prezent pentru înghiți.
11. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru înghiți.

Declinare

Sinonime: 1: ingera, (livr.) ingurgita, 2: trage, 2: absorbi, 4: îndura, răbda, suferi, suporta, tolera

Etimologie

Din înghițit.

Definiții

1. forma de masculin plural pentru înghițit.

Etimologie

Din înghiți.

Definiții

1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru înghiți.
2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru înghiți.
3. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru înghiți.