îngenunchea
/ɨn.ʤe.nunˈke̯a/Etimologie
Din latină ingenuculare.
Definiții
- (v.intranz.) a se așeza în genunchi.
- (v.tranz.) (fig.) a supune, a aservi.
- (v.tranz.) (rar) a da în stăpânire, a închina (unui dușman).
Din latină ingenuculare.
Sursă: Iuliu A. Zanne, «Proverbele românilor» (1895–1912, domeniu public) (domeniu public)
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică