înfăța
/ɨn.fə'ʦa/Etimologie
Din în- + față.
Definiții
- (v.tranz.) a îmbrăca cu o față de pernă, de plapumă etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înfăța | înfățau |
Din în- + față.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | înfăța | înfățau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică