îndestulare
/ɨn.des.tu'la.re/Etimologie
Din a îndestula.
Definiții
- acțiunea de a (se) îndestula și rezultatul ei; belșug, abundență.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îndestulare | îndestulări |
| genitiv-dativ | îndestulării | îndestulărilor |
| vocativ | îndestulare | îndestulărilor |
| articulat | îndestularea | îndestulările |