← înapoi la căutare

încălța

/ɨn.kəlˈʦa/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din latină incalceare.

Definiții

  1. (v.refl.) a-și trage ghetele, a-și pune încălțămintea.
  2. (v.tranz.) a monta șine de fier pe obada roților unei căruțe, pe tălpile unei sănii etc.
  3. (v.tranz.) (fig.) a înșela, a păcăli.
  4. forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru încălța.

Exemple

  • Încalță copilul.

Declinare

CazSingularPlural
verbîncălțaîncălțau

încălțați

/ɨn.kəlˈʦaʦʲ/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din încălțat.

Definiții

  1. forma de masculin plural pentru încălțat.

încălțați

/ɨn.kəlˈʦaʦʲ/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Din încălța.

Definiții

  1. forma de persoana a II-a plural la prezent pentru încălța.
  2. forma de persoana a II-a plural la conjunctiv prezent pentru încălța.
  3. forma de persoana a II-a plural la imperfect pentru încălța.
  4. forma de persoana a II-a plural la imperativ pentru încălța.

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică