← înapoi la căutare

încălțare

/ɨn.kəl'ʦa.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a încălța.

Definiții

  1. încălțat.
  2. (înv. și reg.; la pl.) încălțăminte.
  3. (spec.) (mar.) afundarea ancorei în mâlul de pe fundul apei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativîncălțareîncălțări
genitiv-dativîncălțăriiîncălțărilor
vocativîncălțareîncălțărilor
articulatîncălțareaîncălțările

încălțări

/ɨn.kəl'ʦərʲ/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Pluralul lui încălțare.

Definiții

  1. (înv. și reg.) încălțăminte.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativîncălțareîncălțări
genitiv-dativîncălțăriiîncălțărilor
vocativîncălțareîncălțărilor
articulatîncălțareaîncălțările

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică