închisoare
/ɨn.ki'so̯a.re/Etimologie
Din închis + sufixul -oare.
Definiții
- clădire, loc în care sunt închiși cei condamnați la pedepse privative de libertate sau cei deținuți preventiv; temniță, pușcărie. penitenciar, arest, prinsoare.
- rarloc închis sau îngrădit (unde se țin vitele).
- faptul de a sta închis; ședere în temniță.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | închisoare | închisori |
| genitiv-dativ | închisorii | închisorilor |
| vocativ | închisoare | închisorilor |
| articulat | închisoarea | închisorile |