încasator
/ɨn.ka.sa'tor/Etimologie
Din a încasa + sufixul -tor.
Definiții
- persoană care (deplasându-se pe teren) se ocupă cu primirea banilor datorați de public unei întreprinderi.
- (ieșit din uz) persoană care taxa călătorii unui autobuz, unui tramvai etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | încasator | încasatori |
| genitiv-dativ | încasatorului | încasatorilor |
| vocativ | încasatorule | încasatorilor |
| articulat | încasatorul | încasatorii |