împietruire
/ɨm.pje.truˈi.re/Etimologie
Din în- + pietruire.
Definiții
- așezare a unor straturi de pietre sau de pietriș pe partea carosabilă a unui drum; pietruire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | împietruire | împietruiri |
| genitiv-dativ | împietruirii | împietruirilor |
| vocativ | împietruire | împietruirilor |
| articulat | împietruirea | împietruirile |