îmbărbătare
/ɨm.bər.bə'ta.re/Etimologie
Din a (se) îmbărbăta.
Definiții
- acțiunea de a (se) îmbărbăta; încurajare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | îmbărbătare | îmbărbătări |
| genitiv-dativ | îmbărbătării | îmbărbătărilor |
| vocativ | îmbărbătare | îmbărbătărilor |
| articulat | îmbărbătarea | îmbărbătările |