← înapoi la căutare

îmburghezire

/ɨm.bur.ge'zi.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a (se) îmburghezi.

Definiții

  1. faptul de a se îmburghezi.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativîmburghezireîmburgheziri
genitiv-dativîmburgheziriiîmburghezirilor
vocativîmburghezireîmburghezirilor
articulatîmburghezireaîmburghezirile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică