zăcător
/zə.kə'tor/Etimologie
Din a zăcea + sufixul -ător.
Definiții
- (înv.) care zace, care stă culcat, întins (la pământ).
Din a zăcea + sufixul -ător.
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică