zvon
/zvon/Etimologie
Din slavă zvonŭ.
Definiții
- informație neconfirmată (uneori tendențioasă) care circulă oral.
- zgomot lin, continuu și plăcut, produs de unele fenomene naturale (curgerea apei, bătaia vântului etc.).
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | zvon | zvonuri |
| genitiv-dativ | zvonului | zvonurilor |
| articulat | zvonul | zvonurile |
Sinonime: 1: bârfă, 2: susur, murmur, șoaptă, freamăt