← înapoi la căutare

zvântura

/zvɨn.tu'ra/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Etimologie necunoscută. Confer vântura.

Definiții

  1. (v.refl.) (fam.) a umbla (fără rost) dintr-un loc în altul, a cutreiera.

Declinare

CazSingularPlural
verbzvânturazvânturau

Sinonime: cutreiera

zvânturat

/zvɨn.tuˈrat/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din a (se) zvântura.

Definiții

  1. ușuratic, flușturatic, nesocotit, aiurit; (p.ext.) zburdalnic; zvăpăiat, zvânturatic.

zvânturat

/zvɨn.tuˈrat/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Definiții

  1. ( înv.) aventurier; pribeag.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativzvânturatzvânturați
genitiv-dativzvânturatuluizvânturaților
vocativzvânturatulezvânturaților
articulatzvânturatulzvânturații

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică