zdrențui
/zdren.ʦu'i/Etimologie
Din zdreanță + sufixul -ui.
Definiții
- (v.refl.) (despre obiecte de pânză, stofă etc.) a se rupe, a se sfâșia; a se preface în zdrențe.
Exemple
- I-a zdrențuit haina.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | zdrențuea | zdrențueau |