zbuciuma
/zbu.ʧju'ma/Etimologie
Probabil din a buciuma.
Definiții
- (v.refl.) a se frământa sufletește; a se chinui.
- (v.refl. tranz.) a (se) mișca cu neastâmpăr; a (se) agita cu violență.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | zbuciuma | zbuciumau |
Probabil din a buciuma.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| verb | zbuciuma | zbuciumau |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică