← înapoi la căutare

zbuciuma

/zbu.ʧju'ma/
verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie

Etimologie

Probabil din a buciuma.

Definiții

  1. (v.refl.) a se frământa sufletește; a se chinui.
  2. (v.refl. tranz.) a (se) mișca cu neastâmpăr; a (se) agita cu violență.

Declinare

CazSingularPlural
verbzbuciumazbuciumau

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică