← înapoi la căutare

zbănțuire

/zbən.ʦu'i.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din zbănțui.

Definiții

  1. acțiunea de a zbănțui și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativzbănțuirezbănțuiri
genitiv-dativzbănțuiriizbănțuirilor
articulatzbănțuireazbănțuirile

zbânțuire

/zbɨn.ʦu'i.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din zbânțui.

Definiții

  1. acțiunea de a zbânțui și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativzbânțuirezbânțuiri
genitiv-dativzbânțuiriizbânțuirilor
articulatzbânțuireazbânțuirile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică