zarafir
/za.ra'fir/Etimologie
Din turcă zer „aur”, română fir.
Definiții
- (pop.) fir de aur; (p.ext.) stofă țesută cu astfel de fir; brocart.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | zarafir | zarafiruri |
| genitiv-dativ | zarafirului | zarafirurilor |
| vocativ | zarafirule | zarafirurilor |
| articulat | zarafirul | zarafirurile |