zamparalâc
/zam.pa.ra'lɨk/Etimologie
Din turcă zamparalık.
Definiții
- (turcism înv.) petrecere, chef, destrăbălare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | zamparalâc | zamparalâcuri |
| genitiv-dativ | zamparalâcului | zamparalâcurilor |
| vocativ | zamparalâcule | zamparalâcurilor |
| articulat | zamparalâcul | zamparalâcurile |