zabet
/za'bet/Etimologie
Din turcă zabit.
Definiții
- (turcism înv.) guvernator; (p.ext.) autoritate, stăpânire.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | zabet | — |
| genitiv-dativ | zabetului | — |
| vocativ | zabetule | — |
| articulat | zabetul | — |
Din turcă zabit.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | zabet | — |
| genitiv-dativ | zabetului | — |
| vocativ | zabetule | — |
| articulat | zabetul | — |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică