zăbală
/zəˈba.lə/Etimologie
Din maghiară zabola.
Definiții
- parte a căpăstrului constând dintr-o bară subțire de metal cu două brațe, prevăzute cu câte un inel mare, care se introduce în gura calului înapoia ultimilor incisivi pentru a-l struni și a-l conduce.
- bubuliță albicioasă molipsitoare, care apare la oameni în colțurile gurii și la vite pe buze; zăbăluță.
- (la pl.) bale.
- (la pl.) colțurile cărnoase ale ciocului unor pui de păsări.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | zăbală | zăbale |
| genitiv-dativ | zăbalei | zăbalelor |
| vocativ | zăbală | zăbalelor |
| articulat | zăbala | zăbalele |