windsurf
/ˈujnd.sərf/Etimologie
Din engleză windsurf.
Definiții
- scândură, planșetă plutitoare prevăzută cu catarg și o mică velă, cu ajutorul căreia se poate individual pluti, stând în picioare, pe apele ce nu au valuri mari.
Exemple
- Cu windsurful se poate pluti pe apa fără valuri.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | windsurf | windsurf-uri |
| genitiv-dativ | windsurf-ului | windsurf-urilor |
| vocativ | windsurf-ule | windsurf-urilor |
| articulat | windsurf-ul | windsurf-urile |