văicăreală
/vəj.kə're̯a.lə/Etimologie
Din a (se) văicări + sufixul -eală.
Definiții
- (pop. și fam.) faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicărește; tânguire, lamentare, plânset.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | văicăreală | văicăreli |
| genitiv-dativ | văicărelii | văicărelilor |
| vocativ | văicăreală | văicărelilor |
| articulat | văicăreala | văicărelile |