← înapoi la căutare

vânturare

/vɨn.tu'ra.re/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din vântura.

Definiții

  1. acțiunea de a vântura și rezultatul ei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativvânturarevânturări
genitiv-dativvânturăriivânturărilor
articulatvânturareavânturările

vânturar

/vɨn.tu'rar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru

Etimologie

Din vânturi (pluralul lui vânt) + sufixul -ar.

Definiții

  1. rarevantai.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativvânturarvânturare
genitiv-dativvânturaruluivânturarelor
vocativvânturarulevânturarelor
articulatvânturarulvânturarele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică