← înapoi la căutare

vântoaică

/vɨnˈto̯aj.kə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din vânt + sufixul -oaică.

Definiții

  1. (în superstiții) duh rău, care dezlănțuie furtuni.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativvântoaicăvântoaice
genitiv-dativvântoaiceivântoaicelor
vocativvântoaicăvântoaicelor
articulatvântoaicavântoaicele

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică