vuvuitură
/vu.vu.i'tu.rə/Etimologie
Din a vuvui + sufixul -tură.
Definiții
- (reg.) vuiet, zumzet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vuvuitură | vuvuituri |
| genitiv-dativ | vuvuiturii | vuvuiturilor |
| vocativ | vuvuitură | vuvuiturilor |
| articulat | vuvuitura | vuvuiturile |