vremelnicie
/vre.mel.ni'ʧi.e/Etimologie
Din vremelnic + sufixul -ie.
Definiții
- însușire a ceea ce este vremelnic, faptul de a fi trecător; existență efemeră.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vremelnicie | — |
| genitiv-dativ | vremelniciei | — |
| vocativ | vremelnicie | — |
| articulat | vremelnicia | — |