vrăjar
/vrə'ʒar/Etimologie
Din vrej + sufixul -ar.
Definiții
- (reg.) prăjină, arac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vrăjar | vrăjari |
| genitiv-dativ | vrăjarului | vrăjarilor |
| vocativ | vrăjarule | vrăjarilor |
| articulat | vrăjarul | vrăjarii |
Din vrej + sufixul -ar.
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vrăjar | vrăjari |
| genitiv-dativ | vrăjarului | vrăjarilor |
| vocativ | vrăjarule | vrăjarilor |
| articulat | vrăjarul | vrăjarii |
Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică