← înapoi la căutare

vornicie

/vor.ni'ʧi.e/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din vornic + sufixul -ie.

Definiții

  1. (înv.) demnitate, rang, funcție de vornic.
  2. localul în care vornicul își exercita funcția.
  3. funcția de primar la sat.
  4. localul primăriei.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativvornicie—
genitiv-dativvorniciei—
vocativvornicie—
articulatvornicia—

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică