volută
/vo'lu.tə/Etimologie
Din franceză volute, italiană voluta.
Definiții
- (arhit.) ornament în formă de spirală, folosit la capitelurile coloanelor ionice, corintice și compozite; (p.gener.) ornament în spirală.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | volută | volute |
| genitiv-dativ | volutei | volutelor |
| vocativ | volută | volutelor |
| articulat | voluta | volutele |