voluptate
/vo.lup'ta.te/Etimologie
Din franceză volupté.
Definiții
- plăcere mare a simțurilor.
- plăcere estetică sau morală deosebită; desfătare sufletească; încântare.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | voluptate | voluptăți |
| genitiv-dativ | voluptății | voluptăților |
| articulat | voluptatea | voluptățile |