← înapoi la căutare

voluntar

/vo.lun'tar/
adjectiv?Ce este un adjectiv?Arată o însușire a unui substantiv și se acordă cu el în gen, număr și caz.Ex.: frumos, albastru, mare, rapid

Etimologie

Din franceză volontaire < latină voluntarius, rusă волeнтир (volentir).

Definiții

  1. (despre oameni și manifestările lor) care acționează de bunăvoie, din proprie inițiativă, nesilit de nimeni, în mod conștient; (despre acțiuni) care se face de bunăvoie, fără constrângere.
  2. care exprimă voință.
  3. care își impune voința; autoritar.

voluntar

/vo.lun'tar/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen masculin

Definiții

  1. persoană care intră în armată din proprie dorință spre a face serviciul militar (înainte de a fi împlinit vârstă cerută); (p.ext.) persoană care ia parte la o campanie militară din proprie inițiativă sau care se oferă să facă un serviciu de bunăvoie și dezinteresat.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativvoluntarvoluntari
genitiv-dativvoluntaruluivoluntarilor
vocativvoluntarulevoluntarilor
articulatvoluntarulvoluntarii

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică