voiajor
Etimologie
Din franceză voyageur.
Definiții
- (și adj.) călător.
- reprezentant al unei firme particulare, care vizitează diferite localități în căutare de beneficiari sau de furnizori; comis-voiajor.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | voiajor | voiajori |
| genitiv-dativ | voiajorului | voiajorilor |
| vocativ | voiajorule | voiajorilor |
| articulat | voiajorul | voiajorii |