vocoder
/vo.ko'der/Etimologie
Din franceză vocoder.
Definiții
- sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită, pentru a obține o inteligibilitate mărită.
- (muz.) instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vocoder | vocodere |
| genitiv-dativ | vocoderului | vocoderelor |
| vocativ | vocoderule | vocoderelor |
| articulat | vocoderul | vocoderele |