vocală
/voˈka.lə/Etimologie
Din germană Vokal, latină vocalis.
Definiții
- sunet al vorbirii la a cărui emitere curentul de aer sonor iese liber prin canalul fonator, fără să întâlnească nici un obstacol.
- semn grafic, literă care reprezintă un asemenea sunet.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vocală | vocale |
| genitiv-dativ | vocalei | vocalelor |
| vocativ | vocalo | vocalelor |
| articulat | vocala | vocalele |