voalură
/vo̯a'lu.rə/Etimologie
Din franceză voilure.
Definiții
- totalitate a velelor de pe o corabie; velatură.
- curbura parașutei la deschiderea acesteia, care permite căderea lină a parașutistului.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | voalură | voalure |
| genitiv-dativ | voalurei | voalurelor |
| articulat | voalura | voalurele |