vițelar
/vi.ʦe'lar/Etimologie
Din vițel + sufixul -ar.
Definiții
- (agric.) persoană care supraveghează și îngrijește vițeii.
- (bot.) (Anthoxanthum odoratum) plantă erbacee din familia gramineelor, cu miros plăcut, cu frunze lungi, cu florile grupate în spic; părangină.
- (zool.) larvă de broască, având bronhii în loc de plămâni; mormoloc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vițelar | vițelari |
| genitiv-dativ | vițelarului | vițelarilor |
| vocativ | vițelarule | vițelarilor |
| articulat | vițelarul | vițelarii |
Sinonime: 2: (bot.) (reg.) pălciană, părangină, iarbă-mirositoare, 3: (zool.) mormoloc