← înapoi la căutare

viscolitură

/vis.ko.li'tu.rə/
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen feminin

Etimologie

Din a viscoli + sufixul -tură.

Definiții

  1. (pop.) viscolire.
  2. (concr.) zăpadă viscolită, troian de zăpadă îngrămădită de viscol.

Declinare

CazSingularPlural
nominativ-acuzativviscoliturăviscolituri
genitiv-dativviscolituriiviscoliturilor
vocativviscoliturăviscoliturilor
articulatviscolituraviscoliturile

Conținut din ro.Wiktionary (CC BY-SA 4.0) · definiții originale DexGen (CC0) · Ghid de gramatică