vioiciune
/vi.o.iˈʧju.ne/Etimologie
Din vioi + sufixul -iciune.
Definiții
- calitatea de a fi vioi; sprinteneală, zburdălnicie, agerime în mișcări; însuflețire, animație.
- neastâmpăr, strălucire, expresie vie; elan, avânt.
- capacitatea de a înțelege cu ușurință ceva, de a reacționa spontan la ceva; istețime; spontaneitate.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|---|---|
| nominativ-acuzativ | vioiciune | vioiciuni |
| genitiv-dativ | vioiciunii | vioiciunilor |
| vocativ | vioiciune | vioiciunilor |
| articulat | vioiciunea | vioiciunile |