verb?Ce este un verb?Arată o acțiune, o stare sau o existență. Se conjugă după persoană, număr și timp.Ex.: a merge, a cânta, a fi, a scrie
Etimologie
Din latină vindicare.
Definiții
- (v.refl. și tranz.) a scăpa sau a face pe cineva să scape de o boală, a (se) face sănătos; a (se) însănătoși, a (se) tămădui, a (se) lecui.
- (v.refl. spec.) (despre răni, tăieturi etc.) a se închide, a se cicatriza.
- (v.tranz.) (fig.) a face să dispară, să înceteze o suferință morală, o supărare, un dor etc.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| verb | vindeca | vindecau |
Sinonime: 1: însănătoși, 2: cicatriza
Antonime: 1: îmbolnăvi, 2: răni
substantiv?Ce este un substantiv?Denumește ființe, lucruri, fenomene sau idei. Răspunde la întrebarea „cine?” sau „ce?”.Ex.: carte, casă, prieten, fericiregen neutru
Etimologie
Din a vindeca (derivat regresiv).
Definiții
- (pop.) vindecare, tămăduire, lecuire; (p.ext.) (concr.) leac.
Declinare
| Caz | Singular | Plural |
|---|
| nominativ-acuzativ | vindec | vindecuri |
| genitiv-dativ | vindecului | vindecurilor |
| vocativ | vindecule | vindecurilor |
| articulat | vindecul | vindecurile |